În căutarea echilibrului primordial

De Hary

Povestea lui Mihai este impresionanta.
Este foarte placut sa vad ca exista oameni care-si ating obiectivele in viata si sa constat ca devin modele pentru alții..
Adevarul este ca foarte putini oameni reusesc sa-si implineasca visele.

V-ati intrebat vreodata de ce? De ce unii foarte putini reusesc iar altii, in marea lor majoritate, nu?
O sa incerc sa explic pe marginea povestii lui Mihai, de ce a reusit el sa-si atinga obiectivul si de ce multi dintre cei care au incercat sa slabeasca, nu au reusit si poate ca nu vor reusi vreodata…

La povestea lui Mihai, doua lucruri mi-au atras atentia.
In primul rand faptul ca s-a ingrasat relativ brusc, plecand de la 65 de kg si ajungand la 120 kg si in al doilea rand, motivatia pe care a avut-o pentru a slabii.

Majoritatea oamenilor care mananca mult si fac foarte putin miscare se ingrasa.
Principiul éste foarte simplu: aportul de energie este mai mare decat consumul, surplusul se inmagazineaza sub forma de grasime. Exista insa si oameni, la care acest mecanism de supravietuire nu functioneaza si indiferent cat ar manca si cat de putin sport fac, pur si simplu nu se ingrasa. Acestia sint acei oameni despre care spunem ca au un “metabolism bun”.

In realitate insa ei “sufera” de o disfunctie metabolica, pentru ca in vremuri de foamete ei ar cadea primii pe front, neavand resurse energetice la dispozitie. Capacitatea de a inmagazine energie sub forma de grasime este asadar un feature evolutionar si nu un bug. Din prisma societatii de consum si al suplusului in oferta alimentara existenta, acest feature a devenit din pacate un bug in zilele noastre…

Cu ce este Mihai insa diferit de majoritatea oamenilor?
In primul rand este un tip cu comportament obsesiv-compulsiv (atentie, nu in sensul patologic!) si in al doilea rand este o persoana foarte adaptabila la situatii noi.
Cum am ajuns la aceasta concluzie?

Mihai nu ar fi ajuns niciodata la 120 de kg, daca nu ar fi avut un caracter obsesiv-compulsiv.
Ceva sau cineva din interioriul lui il obliga/il impingea sa consume in exces mancare hipercalorica.
Se neglija cu succes si ignora orice semnale de alarma, impins fiind doar de placerea si satisfactia pe care o simtea in timp ce manca. Nu ai cum sa ajungi la 120 de kg, daca esti un tip echilibrat si controlat, cum de altfel remarca si Dufu intr-un comentariu.

Fix acelasi caracter obsesiv-compulsiv l-a ajutat si sa slabeasca. Obsesia acum este fixata pe a nu manca, iar caracterul compulsiv il ajuta sa nu calce stramb prea des, provocandu-i remuscari si sentimente de vinovatie suficient de profunde incat sa-l duca din nou pe linia dreapta…

Faptul ca a putut sa-si orienteze obsesia pe un comportament diametral opus celui dinainte, imi spune ca este un tip cu o adaptabilitate iesita din comun. Adaptabilitate nu inseamna numai sa reusesti sa faci lucruri noi ci sa iti si placa, adica sa dezvolti o pasiune pentru lucruri pe care nu le-ai facut inainte si chiar nu iti ofereau placere.

Mihai a inceput sa faca sport ca sa slabeasca, si a ajuns sa dezvolte o pasiune iesita din comun pentru sport. Iar pasiunea a devenit destul de rapid o obsesie in momentul in care a inceput sa dea roade si sa-i alimenteze self esteemul ranit.

Mai lipseste doar triggerul schimbarii, adica factorul care l-a determinat sa-si schimbe stilul de viata in mod radical. In cazul lui Mihai triggerul a fost deteriorarea imaginii lui in cercul prietenilor si cunoscutilor si poate chiar al familiei! A descris foarte frumos cum el se putea uita in oglinda cand era singur, dar nu-si putea suporta imaginea pe care o vedea oglindindu-se din ochii celorlalti.

Pentru cineva care-si alimenteaza self esteemul in special cu aprecierea oamenilor din jur, trebuie sa fie foarte cumplit sa vada privirile dezgustatoare si remarcile jignitoare din partea persoanelor dragi, la adresa lui.

Din punctul meu de vedere, acestea sint trasaturile cele mai importante pentru cineva care doreste sa isi schimba stilul de viata in mod radical: sa aibe un comportament obsesiv-compulsiv, un self esteem dependent de mediul inconjurator si o adaptabilitate foarte mare la situatii noi.
Mihai le intruneste pe toate.

De cele mai multe ori oamenii care au facut cariera pornind de jos si au reusit sa aibe succese remarcabile (in orice domeniu), adica acei oameni pe care-i admiram si pe care-i invidiem asa de mult, si care ajung sa devina modele pentru noi, s-au confruntat cu probleme existentiale sau au fost oameni cu tulburari emotionale si chiar psihice insemnate (nu in sensul patologic)…

Si acum sa va spun de ce Arhi nu a reusit niciodata sa faca performanta pe care a facut-o Mihai, adica sa slabeasca 50 kg si sa se mentina acolo.
Pentru ca nu poate sa-si schimbe in mod radical stilul de viata pe care-l are acum. Nu pentru ca nu ar vrea (care gras nu-si doreste sa slabeasca), ci pentru ca nu intruneste conditiile necesare pentru a-si schimba stilul de viata pe termen lung si cu succes.

In primul rand nu sufera de un self esteem ranit. Si din fericire nici de o boala care sa-l oblige sa-si schimbe radical viata. Neavind o problema existentiala, nu poate sa se motiveze pe termen lung sa renunte la ceva care-i ofera placere si-l face fericit.

Poti sa-ti schimbi in mod radical viata pe termen lung doar daca ajungi sa nu mai dai doi bani pe modul de viata pe care l-ai avut inainte.
Inainte sa porniti cu mult elan la drum, puneti-va urmatoarea intrebare: va puteti imagina sa deveniti o cu totul alta persoana decat sinteti acum?

Voua, adica tuturor care doresc sa slabeasca, va recomand sa nu renuntati la ce va place si ce va defineste ca si oameni, ci sa cautati un echilibru in viata voastra.

Nu trebuie sa deveniti o alta persoana si sa urmati drumul radical al lui Mihai, trebuie doar sa deveniti mai cumpatati, mai controlati, mai echilibrati.
Evitati excesele in general, nu va lasati controlati de placerile si nici de suferintele voastre.

Atunci cand ajungeti sa va stapiniti comportamentul si sa va controlati emotiile o sa reusiti sa le folositi in folosul vostru, chiar si pentru slabit…